Criza Covid-19 și scăderea însoțitoare a producției economice în prima jumătate a anului 2020 au lăsat urme profunde pe piața europeană a muncii, sectoarele orientate spre servicii precum turismul, comerțul, aviația și serviciile economice, cum ar fi leasingul de personal și sectorul cultural fiind în special afectat.
Pentru a atenua impactul crizei, practic toate statele membre au implementat instrumente economice adaptate, cum ar fi ajustările timpului de lucru și măsuri de păstrare a locurilor de muncă, cum ar fi durata scurtă de lucru. Unele state membre au dezvoltat temeiul juridic pentru ca angajatorii să elibereze angajații pe termen scurt, cu opțiune de returnare sau obligație de reangajare. În multe țări, întreprinderile care sufereau de o scădere a cererii au primit ajutor financiar.
Prin urmare, ratele șomajului au fost de aplicabilitate limitată din cauza măsurilor de conservare a locurilor de muncă din multe țări. Indicatori precum absenteismul de la locul de muncă sau numărul de persoane fără un loc de muncă remunerat au descris situația pe piața muncii în 2020 într-un mod mult mai semnificativ.
Numărul absenților de la locul de muncă, care a atins un vârf de aproximativ 36 de milioane în al doilea trimestru al anului 2020, a fost de 19.7 milioane de ani mai târziu, adică cu puțin peste cifrele din trimestrul II 2019, anul anterior crizei. Numărul persoanelor inactive în al doilea trimestru al anului 2020 a crescut în comparație cu anul precedent cu 6% și a revenit la nivelul de dinainte de criză în trimestrul al doilea din 2021.
În timp ce rata șomajului în 2020 a fost cu 0.4 puncte procentuale peste nivelul din 2019, în media anuală a anului 2021 rata șomajului în statele UE 27 a fost de 7%, adică cu 0.2 puncte procentuale mai mare decât în 2019. Rata șomajului pentru bărbați a fost la 6.7% (+0.2 puncte procentuale peste 2019) și cea a femeilor la 7.4% (+0.2 puncte procentuale).
Situația pieței muncii s-a dezvoltat însă foarte diferit în fiecare stat membru al rețelei SPO. Șapte țări au înregistrat o scădere a ratei șomajului față de 2019, alte țări au înregistrat o creștere între 0.1 puncte procentuale (Polonia, Bulgaria, Danemarca) și 2.5 puncte procentuale (Islanda, fără date pentru Liechtenstein).
Figura 1: Rata șomajului în 2021 (15 - 74 de ani) și modificarea punctelor procentuale în comparație cu 2019
Sursa: Baza de date - Eurostat une_rt_a; nu există date pentru Liechtenstein, întrerupere cronologică în Norvegia, definiții deviante în Spania și Franța
Rata șomajului în rândul tinerilor (15-24 de ani) a rămas în cele 25 de state membre încă net peste nivelul din 2019, cu doar patru state membre sub nivelul de dinainte de criză.
Figura 2: Rata șomajului tinerilor în 2021 (15 - 24 de ani) și modificarea punctelor procentuale în comparație cu 2019
Sursa: Baza de date - Eurostat une_rt_a; nu există date pentru Liechtenstein, întrerupere cronologică în Norvegia, definiții deviante în Spania și Franța
Șomajul pe termen lung, care a crescut între 2009 și 2013/14 de la 5.4 la peste 11 milioane de persoane ca urmare a crizei financiare și economice, a continuat să scadă în anii următori, dar în 2021 a crescut din nou pentru prima dată în șapte ani. În media anuală a anului 2021, 2.868 milioane de femei și 2.987 milioane de bărbați cu vârsta cuprinsă între 15 și 74 de ani au rămas fără loc de muncă pentru mai mult de 12 luni.
Lasă un comentariu