Criza Covid-19 și scăderea rezultată a producției economice în primele șase luni ale anului 2020 lasă urme profunde pe piața muncii europene. Nivelul ridicat de incertitudine cauzat de criză a afectat atât modelele de consum al gospodăriilor, cât și dorința companiilor de a investi și continuă să facă acest lucru în viitor. Cererea atât pentru bunuri, cât și pentru servicii (de turism) a scăzut. Acest lucru a fost însoțit de o scădere a disponibilității muncii pe piața europeană a forței de muncă, cu numărul de ore lucrate efectiv în trimestrul II 2020 14 puncte index sub nivelul din 2006 și cu 15 puncte sub nivelul trimestrului II 2019.
Tabelul 1: Indicele totalului orelor reale lucrate (referință 2006 = 100) în principalul loc de muncă din statele membre ale rețelei PES: trimestrul II 2 și trimestrul II 2019 și modificarea punctelor index
Notă: Nu există date disponibile pentru Germania
Sursa: Baza de date - Eurostat lfsi_ahw_q, ultima actualizare 7.10.2020
Figura 1: Indicele totalului orelor reale lucrate în principalul loc de muncă din UE-27 după sex (2006 = 100): Comparație Q2 2019 și Q2 2020
Sursa: Baza de date - Eurostat lfsi_ahw_q, ultima actualizare 7.10.2020
Pentru a preveni șomajul, aproape toate statele membre au implementat sau adaptat scheme de muncă de scurtă durată care prevăd o reducere a programului de lucru cu până la 100%, în conformitate cu evoluțiile de pe piețele naționale ale muncii. Un număr de state membre au creat, de asemenea, baza legală pentru ca firmele să concedieze temporar angajații cu o opțiune de returnare sau o obligație de reangajare.
„Absențele de la locul de muncă”, așa cum se arată în baza de date EUROSTAT, este definită ca: persoanele angajate și care au un atașament formal la locul de muncă. Exemple de astfel de atașament formal sunt salariile, salariile ȘI asigurarea revenirii la muncă. Ancheta europeană a forței de muncă enumeră sărbătorile, boala proprie, munca pe termen scurt și disponibilizările temporare ca temei pentru astfel de absențe. Muncitorii care au fost concediați temporar sunt clasificați ca angajați dacă au asigurarea revenirii la muncă într-o perioadă de trei luni sau primesc cel puțin 50% din salariu sau salariu de la angajator.
În al doilea trimestru al anului 2020, aproximativ 40.9 milioane de persoane cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani au lipsit temporar de la muncă din motivele specificate, de peste două ori mai multe decât în perioada de comparație a anului precedent. Mai mult de 50% din absențe s-au datorat disponibilizărilor ca urmare a timpului scurt de muncă sau din motive similare.
Figura 3: Absențe de la locul de muncă în UE-27 în funcție de motive: Comparația 2T 2019 și Q2 2020
Sursa: Baza de date - Eurostat lfsi_abs_q, ultima actualizare 7.10.2020
Lasă un comentariu